Probabil nu o singură dată ai auzit la TV sau ai citit o știre despre careva decizii luate la Bruxelles de către Uniunea Europeană, sau mai simplu UE, pe care România trebuie să le respecte. Ce este de fapt UE și de ce trebuie să ne conformăm? Pe scurt ar fi că UE este un grup de state europene care au convenit asupra unor legi comune referitor la mai multe domenii.
UE nu este o organizație internațională clasică (precum ONU), seamănă cu o formă de conducere la nivel național, dar are o structură unică, originală. De fapt, ajută guvernele statelor membre să adopte anumite legi și să le implementeze la nivel european.
Crearea UE, în formula pe care o cunoaștem acum a început cu un domeniu strategic, de la industria atât de cunoscută în Valea Jiului, și anume cărbunele. Prin urmare, după cel de-al doilea război mondial, a fost creată Comunitatea Cărbunelului și Oțelului de către Franța, Germania de Vest, Italia, Belgia, Luxemburg și Olanda. Scopul principal era evitarea unui nou război; făcând parte din aceeași comunitate economică, cine ar fi îndrăznit să-și atace partenerii comerciali? Și apoi, știi și tu, împreună se pot obține rezultate mult mai frumoase.
La început au fost șase țări membre, care se puneau de acord asupra prețurilor la cărbune și oțel, acces egal la sursele de producție și cel mai important – îmbunătățirea condițiilor de muncă. Și dacă lucrurile au mers ca pe roate, această coordonare s-a extins și asupra altor domenii, apoi au aderat și alte state. Unde-s mulți, puterea crește, nu-i așa? În prezent UE are 27 de state membre şi o populaţie de 490 de milioane de locuitori, iar deciziile luate la Bruxelles au ajuns să includă muuulte aspecte ale vieții noastre de zi cu zi.
Care sunt momentele principale în formarea UE?
În aspect cronologic, cei mai importanți ani ar fi:
- 1950 Declaraţia Schuman a dus la semnarea Tratatului de la Paris, în aprilie 1951, prin care s-a înfiinţat Comunitatea Europeană a Cărbunelului şi Oţelului. Cele șase state menționate mai sus aveau drepturi egale şi cooperau prin intermediul unor instituții comune.
- 1957 Statele fondatoare: Belgia, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda şi Republica Federală Germania au semnată Tratatul de la Roma, prin care s-a creat Comunitatea Economică Europeană (CEE) şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA sau Euratom). Cel mai important, a fost creată piaţa comună, în care bunurile, serviciile, capitalul şi persoanele pot circula liber.
- 1960 A fost înfiinţată Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (EFTA), ce a inclus ţările din Europa Occidentală care nu făceau parte din CEE.
- 1992 Se semnează Tratatul de la Maastricht, prin care de la Comunitatea Economică Europeană se ajunge la Uniunea Europeană (UE).
- 1997 Se semnează Tratatul de la Amsterdam, care adaptează instituțiile UE la noile realități.
- 1999 se introduce moneda Euro (€), moneda unică europeană, în mai multe state membre. La început, nu au existat bancnote sau monede. Euro se folosea doar pentru tranzacţiile fără numerar. Din 2002 se introduc monedele şi bancnotele Euro, iar monedele naţionale sunt scoase treptat din circulaţie. A durat un pic până s-au obișnuit europenii. Deși Germania a fost prima țară care a renunțat la mărci, nu există o limită de timp pentru preschimbarea bancnotelor de marcă germană în euro.
- 2001 Se semnează Tratatul de la Nisa, prin care se continuă reforma instituţiilor europene şi se consolidează drepturile fundamentale, securitatea şi apărarea şi cooperarea judiciară în domeniul penal.
- 2009 Tratatul de la Lisabona, în vigoare. Prin acesta, UE capătă personalitate juridică proprie, adică, UE poate semna tratate internaționale în domeniile sale de competență sau poate deveni membră a unor organizații internaționale. Statele membre pot semna doar acorduri internaționale compatibile cu legislația UE. Și dacă tot e democrație, Tratatul de la Lisabona, stabilește procedura prin care un stat poate să se retragă din UE. De altfel, Marea Britanie s-a folosit de această prevedere pentru a ieși din componența UE (Brexit) în 2020.
Instituțiile UE
Așa cum spuneam la început, UE funcționează prin instituțiile sale. Cele mai importante sunt:
Parlamentul European
care reprezintă vocea poporului. Este singura instituție aleasă în mod direct de cetățenii UE. Ca și oricare alt parlament, adoptă noi legi, vine cu modificări la propunerile legislative ale Comisiei Europene şi negociază cu Consiliul de Miniştri asupra conţinutului final al legilor. Deci, observăm că nu este atotputernic și legile se iau în cooperare cu alte instituții. Parlamentul European are un cuvânt de spus și atunci când se adoptă bugetul UE și are și control democratic asupra instituțiilor europene.
Persoanele cu drept de vot din cele 27 de ţări ale UE îşi aleg o dată la cinci ani reprezentanţii în Parlamentul European. Aceştia se întâlnesc la Strasbourg, Franţa, şi uneori şi la Bruxelles, capitala Belgiei. Parlamentul European are 705 de membri (MPE), fiind cea mai mare instituţie multinaţională de acest fel, din aceștia, 33 de deputați sunt din România. Bine, la alegerile din 2019, au fost aleși 32 de deputați, dar odată cu Brexit, am mai câștigat un mandat. Aici vezi cine sunt deputații europeni români.
În cadrul Parlamentului, membrii săi nu se organizează în 27 de grupuri conform țărilor care i-au ales, dar conform convingerilor lor politice. Aici contează ideologia partidului din care face parte eurodeputatul. Cei care susțin și cred în viitorul UE sunt cunoscuţi sub numele de „eurofili”, în timp ce, cei care pun la îndoială și critică majoritatea inițiativelor, opozanţii, sunt numiţi „eurosceptici”.
Poți să planifici o vizită individuală, cu prietenii sau cu colegii la Strasbourg sau Bruxelles. Tot ce trebuie să faci, este să alegi data aici.
Consiliul Uniunii Europene
– vocea statelor membre, exprimă punctele de vedere ale guvernelor naţionale. Consiliul UE, cu sediul la Bruxelles, poate să amendeze, să adopte sau să respingă propunerile de legi ale Comisiei Europene. În funcţie de problemele discutate, fiecare ţară este reprezentată de ministrul responsabil de domeniul respectiv – transport, finanţe, probleme sociale, agricultură etc. Cel mai dificil este atunci când se discută anumite subiecte delicate, cum ar fi migrația sau securitatea, atunci Consiliul trebuie să ia o decizie în unanimitate, lucru deloc uşor pentru 27 de ţări! Dacă subiectul este mai puţin controversat, deciziile se pot lua pe baza majorităţii voturilor.
Statele membre mai mari, cum ar fi Germania, au mai multe voturi şi, prin urmare, mai multă putere în Consiliu decât o ţară mai mică precum Malta. Statele mai mici au totuşi voturi în plus pentru a putea să-şi susţină opinia în faţa vecinilor mai mari. Acest sistem de vot este cunoscut sub numele de „majoritate calificată”. Procesul de vot este unul foarte transparent. Aici poți vedea cum s-au votat anumite decizii în cadrul Consiliului UE. Preşedinţia Consiliului este deţinută de fiecare stat membru timp de şase luni, prin rotaţie. Suedia deţine preşedinţia în prima parte a anului 2023 şi va fi urmată de Spania în a doua jumătate a anului 2023.
În poza de mai jos puteți vedea întâlnirea neformală a miniștrilor pe competitivitate, care a avut loc luna trecută.
Știai că poți, de asemenea, să faci o rezervare pentru o vizită de grup în clădirile Consiliului?
Dacă ești ocupat și nu poți merge la Bruxelles, cu un singur clik poți face un tur virtual al clădirilor de acasă.
Asta nu e tot. Mai este și Consiliul European, format din șefii de stat sau de guvern ai statelor membre ale UE. Aceștia se întâlnesc de cel puțin patru ori pe an și discută cele mai importante și actuale probleme. Acest material video te ajută să înțelegi diferențele dintre Consiliul Uniunii Europene și Consiliul European.
Comisia Europeană
– reprezintă interesul comun. Este un fel de „poliţist” al Uniunii Europene, prin faptul că ea se asigură că regulile europene sunt respectate de guvernele naţionale. Dacă aceste reguli nu sunt respectate, Comisia are puterea de a acuza guvernele în faţa Curţii Europene de Justiţie, unde, dacă acestea sunt găsite vinovate, pot fi obligate să plătească amenzi mari. Preşedintele Comisiei Europene conduce o echipă de 26 de comisari, câte unul din celelalte 26 de ţări membre pentru diferite domenii de activitate. Comisarii trebuie să acţioneze în interesul întregii Uniuni, nu numai al ţării lor de origine. Adina Valean, din partea României, este comisar pentru transporturi. Aici găsiți prioritățile Comisiei pentru 2019-2024.
Alte instituţii europene importante: Curtea Europeană de Justiție, Comitetul Economic şi Social, Comitetul Regiunilor, Banca Centrală Europeană, Banca Europeană de Investiţii.
Avantaje ale apartenenței la UE
Fiind cetățean al României, ești automat și cetățean al UE. Poți să verifici pașaportul dacă îl ai, alături de România, apar cuvintele ”Uniunea Europeană”. Cum mai știi că faci parte din UE? Odată la cinci ani, dacă ai drept de vot, poți să votezi deputații din partea României pentru Parlamentul European. Fiind o piață economică unică, ai acces la produsele europene chiar în magazinul de la colț. Și mai mult, poți călători, lucra și studia în oricare din cele 27 de state membre.