Pachetul legislativ privind politica de coeziune pentru perioada 2021-2027, adoptat la 24.06.2021, cu un total de 392 miliarde de euro, pune accent pe tranziția ecologică și digitală. Sunt și alte măsuri menite să consolideze coeziunea economică, socială și teritorială la nivelul UE, prin încurajarea competitivității.

Competitivitatea la nivelul UE se referă la capacitatea colectivă a statelor membre ale UE de a concura cu succes pe piața globală și de a asigura o creștere economică durabilă și prosperitate pentru cetățenii lor. Competitivitatea UE implică o gamă largă de factori care afectează performanța economică a întregii uniuni, precum și a statelor membre individuale. Acești factori includ:

1. Piața internă: Uniunea Europeană are o piață unică, care permite libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și forței de muncă în interiorul UE. Aceasta contribuie la creșterea competitivității prin eliminarea barierelor comerciale și crearea de oportunități pentru întreprinderi să-și extindă activitățile pe întreg teritoriul UE.
2. Inovația: Inovația este un element-cheie al competitivității UE. Investițiile în cercetare și dezvoltare (C&D), precum și promovarea inovației în diverse sectoare economice, contribuie la creșterea competitivității prin dezvoltarea de produse și servicii noi și mai avansate.
3. Educația și forța de muncă: Competitivitatea UE depinde în mare măsură de calitatea și adaptabilitatea forței de muncă. Investițiile în educație, formare și dezvoltare profesională sunt esențiale pentru a asigura că forța de muncă este pregătită pentru cerințele economiei moderne și pentru ocuparea locurilor de muncă de calitate.
4. Infrastructura și accesibilitatea: Infrastructura bună, cum ar fi rețelele de transport și comunicații, facilitează comerțul și mobilitatea în cadrul UE, contribuind la competitivitate.
5. Stabilitatea macroeconomică: Stabilitatea economică, controlul inflației și gestionarea finanțelor publice sunt importante pentru menținerea unui mediu economic stabil și predictibil în UE.
6. Reglementare și mediul de afaceri: O reglementare adecvată și un mediu de afaceri prielnic sunt esențiale pentru a atrage investiții și pentru a sprijini creșterea și inovația în UE.
7. Comerțul internațional: Politica comercială a UE, inclusiv acordurile comerciale cu alte țări și regiuni, poate influența competitivitatea producătorilor europeni pe piața globală.

Pentru a promova competitivitatea la nivelul UE, Comisia Europeană și statele membre colaborează pentru a dezvolta politici și strategii comune în domeniile menționate mai sus. Aceste eforturi sunt menite să sprijine creșterea economică durabilă și prosperitatea cetățenilor din întreaga Uniune Europeană.

Astfel, în perioada următoare, se vor acorda 4,33 miliarde EUR din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) pentru sprijinirea transformării economice inovatoare și inteligente a României. Fondurile vor contribui la creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și vor sprijini cercetarea și inovarea, în special prin colaborarea dintre întreprinderi și universități. Vor fi sprijinite, de asemenea, întreprinderile inovatoare și activitățile inovatoare din cadrul IMM-urilor tradiționale.

Ce este Indicele Competitivităţii Regionale (ICR)?

Comisia Europeană a dezvoltat un Indice al Competitivității Regionale (ICR) în 2011 pentru a evalua nivelul de competitivitate al diferitelor regiuni din Uniunea Europeană. Acest indice se bazează pe o metodologie complexă care ia în considerare mai mulți factori importanți pentru competitivitatea regională, cum ar fi inovarea, conectivitatea teritorială, valorificarea patrimoniului natural și cultural, cercetarea și dezvoltarea, accesibilitatea, și alții.

În același timp, regiunile de dezvoltare ale României obțin scoruri scăzute la ICR, ceea ce înseamnă că nivelul lor de competitivitate este mai redus în comparație cu alte regiuni din UE. Regiunea București-Ilfov, considerată cea mai competitivă zonă din România, se află pe locul 129 din 234 în clasamentul RCI, obținând un scor de 93,7 puncte. Această poziție poate părea surprinzătoare, având în vedere că regiunea se situează pe locul 11 în clasamentul european al PIB-ului regional per locuitor, după puterea de cumpărare standard (PPS), conform celor mai recente date Eurostat.

De asemenea, Bucureștiul se evidențiază prin obținerea unui scor de 151,6 puncte la indicatorul dimensiunii pieței (consumului), stabilind un record național în acest sens. Singura regiune care depășește media națională (57,8 puncte) este regiunea Vest, datorită unui scor de 99,7 puncte la indicatorul mărimii pieței.

Acest lucru poate avea diverse cauze, cum ar fi lipsa investițiilor în cercetare și dezvoltare, infrastructura deficitară, educația și formarea inadecvate, sau alte probleme specifice regiunilor respective.

De asemenea, se menționează că regiunea capitalei are cel mai înalt nivel de competitivitate în țară, dar beneficiile acestei competitivități nu se extind semnificativ către regiunile vecine. Acest fenomen poate indica o disproporție în dezvoltarea economică și poate sugera că politicile sau investițiile necesare pentru a distribui mai echitabil beneficiile competitivității ar putea fi subdezvoltate în acele regiuni.

Care ar fi soluțiile pentru îmbunătățirea competitivității regionale? Acestea pot include stimularea inovării, îmbunătățirea infrastructurii de transport și comunicații, investiții în educație și formare profesională, și promovarea colaborării între diferite sectoare și regiuni pentru a stimula dezvoltarea economică durabilă și echitabilă. Este important ca astfel de inițiative să fie coordonate și susținute la nivel național și european pentru a asigura îmbunătățirea competitivității regionale în Uniunea Europeană.

Programul Regional Vest pentru 2021-2027 stabilește ca Prioritate: 1. O regiune competitivă prin inovare, digitalizare și întreprinderi dinamice. De fapt, competitivitatea stă la baza viziunii strategice, care urmărește devenirea Regiunii Vest ca o regiune competitivă la nivel european, cu un nivel ridicat de cercetare, dezvoltare, inovare și digitalizare, capabilă să atragă și să capitalizeze investiții, conectată intern și internațional, ai cărei cetățeni beneficiază de servicii publice eficiente, în localități cu o calitate a vieții ridicată.

Îmbunătățirea competitivității regiunii este influențată de o serie de factori, și anume:

1. Presiunea asupra sistemului medical: Sistemul de sănătate se confruntă cu o presiune crescândă din cauza creșterii numărului de cazuri de boală și a necesității de a asigura servicii medicale adecvate.
2. Impact economic: Economia regiunii este afectată negativ, probabil din cauza reducerii activităților economice, scăderii producției și a cererii, precum și a incertitudinii economice.
3. Șomaj în creștere: Mulți oameni pot pierde locurile de muncă sau pot avea dificultăți în a-și găsi un loc de muncă din cauza problemelor economice.
4. Inflație în creștere: Creșterea prețurilor la bunuri și servicii poate duce la o scădere a puterii de cumpărare a populației.
5. Falimentul întreprinderilor: Multe afaceri pot avea dificultăți financiare și pot intra în faliment din cauza scăderii vânzărilor și a problemelor de lichiditate.
6. Reducerea timpului de lucru: În încercarea de a face față crizei, unele companii pot fi nevoite să reducă timpul de lucru al angajaților sau să implementeze măsuri de reducere a costurilor, afectând veniturile lucrătorilor.
7. Fluxul de migranți: Oamenii pot fi nevoiți să emigreze în alte regiuni sau țări în căutarea unor oportunități mai bune de muncă.
8. Diminuarea activităților turistice și culturale: Sectorul turistic și cel cultural pot fi grav afectate, ceea ce poate duce la pierderea veniturilor și locurilor de muncă în aceste industrii.

Aceste efecte negative pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții în regiune, necesitând eforturi semnificative din partea autorităților, a comunității și a sectorului privat pentru a atenua și soluționa problemele economice și sociale.

O problemă ar fi și disparitățile în cadrul regiunii, județele Arad și Timiș înregistrând indicatori economici mult mai mari decât județele Hunedoara și Caraș-Severin. Valea Jiului se află în județul Hunedoara, care este parte a Regiunii Vest, a doua cea mai dezvoltată regiune din România. Aici, investițiile sunt supuse regulilor fiscale generale, fără a beneficia de stimulente speciale (cum ar fi nivelul mai scăzut al ajutorului de stat comparativ cu alte regiuni din afara București-Ilfov). Deși impozitele locale sunt relativ reduse, investitorii nu sunt motivați să înființeze întreprinderi în Valea Jiului, din cauza absenței unui regim fiscal care să compenseze dificultățile specifice acestei zone.

Această situație indică faptul că mediul de afaceri din Valea Jiului se confruntă cu anumite provocări și obstacole care îi împiedică să atragă investitori și să stimuleze dezvoltarea economică. Aceste provocări pot include probleme legate de infrastructură, forța de muncă, accesul la resurse și facilitățile de producție.

Pentru a îmbunătăți atractivitatea zonei pentru investitori, autoritățile locale și regionale pot lua în considerare implementarea unor măsuri de sprijin, cum ar fi facilități fiscale specifice, programe de formare și calificare a forței de muncă, investiții în infrastructură și promovarea industriei și turismului local. În plus, cooperarea între sectorul public și cel privat poate juca un rol important în dezvoltarea economică a zonei și în atragerea investițiilor.

O altă soluție ar fi aplicarea de bune practici utilizate de fostele zonele miniere, cum ar fi zona Limburg din Belgia; inclusiv atragerea investițiilor și reconversia activelor.

Cele două apeluri de proiecte, lansate în august și septembrie curent, despre care s-a menționat în articolele anterioare, la fel, au scopul de a consolida activitatea și de a crește competitivitatea IMM-urilor din zonă.