Așa cum s-a menționat în articolul anterior, politica de coeziune este revizuită o dată la șapte ani și se stabilesc noi obiective. În prezent, se implementează noul pachet legislativ privind politica de coeziune pentru perioada 2021-2027, adoptat la 24.06.2021. Acest pachet, cu un total de 392 miliarde de euro, pune accent pe tranziția ecologică și digitală. Sunt și alte măsuri menite să consolideze coeziunea economică, socială și teritorială la nivelul UE, dar se acordă prioritate problemelor de mediu și provocărilor din spațiul digital. Ne aflăm în fața unor transformări majore, și așa cum afirma și comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa FERREIRA, „tranziția verde și tranziția digitală schimbă modul în care producem, modul în care consumăm și modul în care trăim”.
Care sunt obiectivele sau prioritățile pentru această perioadă?
- O Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare economică și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii;
- O Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului de la Paris și investiții în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și combaterea schimbărilor climatice;
- O Europă conectată, cu rețele strategice de transport și digitale;
- O Europă mai socială, pentru realizarea pilonului european al drepturilor sociale și sprijinirea calității locurilor de muncă, a învățământului, a competențelor, a incluziunii sociale și a accesului egal la sistemul de sănătate;
- O Europă mai apropiată de cetățenii săi, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local și a dezvoltării urbane durabile în UE.
Care sunt fondurile structurale?
În perioada 2021-2027, fondurile UE alocate politicii de coeziune se ridică la 392 de miliarde de euro. Cu cofinanțarea națională, aproximativ jumătate de trilion de euro vor fi disponibili pentru finanțarea programelor în regiunile și țările UE.
Politica de coeziune este pusă în aplicare prin intermediul unor fonduri specifice:
Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), pentru a investi în dezvoltarea socială și economică a tuturor regiunilor și orașelor din UE.
Fondul de coeziune (FC), pentru a investi în mediu și transporturi în țările mai puțin prospere ale UE.
Fondul social european Plus (FSE+), pentru a sprijini crearea de locuri de muncă și a crea o societate echitabilă și favorabilă incluziunii sociale în țările UE.
Fondul pentru o tranziție justă (Just Transition Fund – JTF), pentru a sprijini regiunile cele mai afectate de tranziția către neutralitatea climatică.
Fondurile din FEDR și FSE+ sunt alocate în trei categorii de regiuni (mai puțin dezvoltate, mai dezvoltate, în tranziție), unele țări beneficiază de Fondul de coeziune, unele regiuni cu nevoi specifice primesc finanțare dedicată (regiunile ultraperiferice și cele slab populate), iar toate țările beneficiază de Fondul pentru o tranziție justă.
La aceste fonduri, se adaugă:
Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA),
Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI),
Fondul pentru securitate internă (FSI) și
Instrumentul de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (IMFV).
Cum vor susține aceste fonduri noul cadru pentru politica de coeziune 2021-2027?
Concentrare tematică
– 35% din FEDR pentru OP1 (O Europă mai inteligentă)
– 30% din FEDR pentru OP2 (O Europă mai verde)
– FEDR să contribuie cu 30% la obiectivele de schimbări climatice
– FC să contribuie cu 37% la obiectivele de schimbări climatice
– Min. 6% din FEDR, pentru dezvoltare urbană
– 2% din FSE+ pentru susținerea materială a persoanelor cele mai defavorizate
– 25% din FSE+ pentru incluziune socială
– 10% din FSE+ pentru sprijinul pentru tinerii care nu au un loc de muncă
Aspecte financiare (CFM)
– Forma principală de finanțare – granturile
– Cofinanțarea la nivel național: 70% pentru regiunile mai puțin dezvoltate și pentru Fondul de Coeziune; 40% pentru regiunile mai dezvoltate.
– Prefinanțare anuală – 0,5% din valoarea totală a sprijinului din partea fondurilor
– TVA nu este eligibilă pentru o contribuție din partea fondurilor, cu excepția operațiunilor al căror cost total este mai mic de 5000000 euro.
– Dezangajarea – regula „N+2”.
Sursa: Politica de coeziune
Politica de coeziune continuă investițiile în toate regiunile, pe baza a 3 categorii: mai puțin dezvoltate, în tranziție, mai dezvoltate. Metoda de alocare a fondurile se bazează încă, în mare măsură, pe PIB-ul pe cap de locuitor, ceea ce presupune că regiunile mai puțin dezvoltate vor beneficia de susținere mai consistentă.
Partea bună este că se introduc noi criterii legate de situațiile curente, și anume: șomajul în rândul tinerilor, nivel scăzut de educație, schimbări climatice și primirea și integrarea migranților. Aceste criterii țin cont de modificările influențate de aceste aspecte și vor reflecta mai bine realitatea de pe teren. Regiunile ultraperiferice vor beneficia în continuare de sprijin special de la UE.
Politica de coeziune continuă să sprijine strategiile de dezvoltare conduse la nivel local și să autonomizeze gestionarea fondurilor de către autoritățile locale. Până la urmă, aceasta înseamnă că autoritățile locale pot să-și asume mai multe responsabilități și cunosc mai bine situația în teren.
Crește și dimensiunea urbană a politicii de coeziune, prin alocarea a 6 % din FEDR dezvoltării urbane durabile și printr-un nou program de colaborare în rețea și de consolidare a capacităților dedicat autorităților urbane. Astfel, orașele se vor transforma tot mai mult și mai mult, cu accent pe tranziția ecologică.
Ce simplificări sunt?
Pentru întreprinderile și antreprenorii care beneficiază de sprijinul UE, noul cadru oferă
- mai puțină birocrație și modalități mai simple de solicitare a plăților, prin utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri.
- un cadru unic de reglementare acoperă în prezent 7 fonduri UE implementate în parteneriat cu statele membre(„gestionare partajată”) pentru facilitarea sinergiilor
- controale mai relaxatela programele cu istoric bun, o mai mare încredere în sistemele naționale și
- extinderea principiului „auditului unic”, pentru a evita suprapunerea verificărilor.
80 de măsuri simplifică finanțarea regională post-2020, pentru ca accesarea sprijinului să fie mai directă. Acestea includ:
- norme mai scurte, mai puține și mai clare;
- mai puțină birocrație pentru întreprinderi;
- și o implementare simplificată.
Per total, rețeaua este mai flexibilă și orientată spre rezultate.
Mai multe detalii despre simplificările și modificările aduse politicii de coeziune 2021-2027, găsești aici.
O nouă generație de programe Interreg – în cadrul și în afara UE –va dezvolta servicii comune și va depăși obstacolele dincolo de frontiere, pentru a consolida solidaritatea. Asigurând o recuperare durabilă în urma coronavirusului, politica de coeziune a UE generează o creștere cu utilizarea eficientă a resurselor și competitivitate pentru toate regiunile sale.
Cum va influența politica de coeziune UE 2021-2027 dezvoltarea economică și socială a României?
Ei bine, noile programe finanțate din politica de coeziune aferentă acestei perioade vor însuma 46 de miliarde de euro pentru România, și anume pentru investiții în spitale mai sigure, rețele de transport, modernizarea infrastructurii de apă și canalizare și sprijin pentru mediul de afaceri. Cum vor fi distribuite, sau cum pot fi accesate aceste fonduri, vom afla din articolele următoare.