Asociația Kandila

Valea Jiului se dezvoltă prin Europa

Coeziunea Europeană

Ce este Uniunea Europeană? De la cărbune la euro.

Politica de coeziune – menită „să promoveze coeziunea economică, socială și teritorială între statele membre” – este unul dintre domeniile cele mai importante de activitate ale Uniunii Europene (UE). Acesta reprezintă aproximativ o treime din bugetul său. Fiecare stat membru are dreptul să cheltuiască o sumă fixă, distribuită prin diferite mecanisme de finanțare, pentru a realiza obiectivele politicii de coeziune. Chiar dacă aceste obiective sau priorități se schimbă la fiecare cadru de șapte ani, totuși, principalul obiectiv rămâne reducerea decalajului dintre regiunile bogate și cele sărace din UE.

Suma alocată pentru politica de coeziune este decisă de Comisia Europeană.  Spre exemplu, pentru  perioada de programare (2021-2027), în cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027, s-a decis ca UE să cheltuiască 392 de miliarde de euro. Această finanțare aferentă politicii de coeziune este direcționată către statele membre prin intermediul a patru fonduri: Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european Plus (FSE+), Fondul de coeziune și Fondul pentru o tranziție justă (JTF). Proporția din bugetul total al UE care este alocată politicii de coeziune este, în esență, o decizie politică.

Chiar dacă scopul politicii de coeziune este de a reduce decalajul dintre regiunile sărace și cele bogate din UE, aceasta nu înseamnă că toate resursele sunt direcționate către țările și regiunile cele mai sărace. Dimpotrivă, ca și în perioadele anterioare, regiunile bogate pot participa la acest program, deoarece multe dintre cele mai importante provocări (cum ar fi globalizarea și tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon) afectează din ce în ce mai mult numeroase regiuni din UE, inclusiv pe cele mai dezvoltate.

Cel mai important criteriu luat în considerare la alocarea sumelor primite de statele membre și de regiuni rămâne cel al bogăției relative, calculate în baza unor indicatori. Procesul include anumite mecanisme, sub formă de plafoane și „plase de siguranță”, pentru a se asigura faptul că alocările care revin fiecărui stat membru în parte nu variază într-o măsură prea mare de la o perioadă de programare la alta.

Au fost introduse noi criterii legate de situațiile curente, și anume: șomajul în rândul tinerilor, nivel scăzut de educație, schimbări climatice și primirea și integrarea migranților. Aceste criterii țin cont de modificările influențate de aceste aspecte și vor reflecta mai bine realitatea de pe teren. Regiunile ultraperiferice vor beneficia în continuare de sprijin special de la UE.

Cadrul financiar este aprobat în unanimitate, rezultatul procesului de alocare trebuie să fie acceptabil pentru Parlamentul European și pentru toate statele membre. În general, sunt organizate negocieri ample: în perioadele anterioare, statelor membre li s-au alocat sume suplimentare în afara aplicării formulelor relevante. Suma finală alocată unui stat membru este rezultatul unui compromis politic și al multor runde de negocieri.

Este un proces foarte dificil, cu mai multe procese pe diferite nivele, destul de meticulos și care implică multă responsabilitate. Schematic, acesta arată aproximativ în felul următor:

    Picture1 1

    Care sunt rezultatele politicii de coeziune 2007-2013 pentru România?

    Pentru perioada 2007-2013, politica de coeziune a Uniunii Europene s-a axat pe obiectivele de economie competitivă bazată pe cunoaștere, cercetare și dezvoltare tehnologică, dezvoltare sustenabilă, ocuparea forței de muncă. În acea perioadă, politica de coeziune a avut la dispoziție trei instrumente: Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul de Coeziune (FC) și Fondul Social European (FSE).

    Politica de coeziune, a avut trei obiective:

    • Convergență (sprijinind regiunile rămase în urmă din punct de vedere al dezvoltării economice),
    • Competitivitate Regională și Ocuparea forței de muncă (sprijinind regiuni, altele decât cele rămase în urmă ca nivel de dezvoltare) și
    • Cooperare Teritorială Europeană (promovând o dezvoltare echilibrată a întregului teritoriu comunitar, prin încurajarea cooperării și schimbului de bune practici între toate regiunile UE). Ultimul obiectiv a avut trei axe de acțiune, și anume: cooperare trans-frontalieră, transnațională și inter-regională.

    România a aderat la UE în 2007 și a beneficiat de investițiile din perioada 2007-2013; mai mult, în acea perioadă, comisar pe politica regională a fost Corina Crețu, care a reprezentat România.

    În perioada 2007-2013, finanțarea din Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune s-a ridicat la 15.4 miliarde euro, investițiile fiind în principal în domeniile transport, întreprinderi și mediu.

    diverse 6

    Care au fost rezultatele concrete?

    În România au fost create peste 35000 de locuri de muncă și 1200 de locuri de muncă în cercetare, 2900 de IMM au fost susținute financiar și au fost create 101 start-up-uri. În domeniul transportului, au fost construiți 368 de km de drumuri, iar 1900 km au fost reabilitați. S-au construit 22 de km de cale ferată și au fost reabilitați alți 122 km. Au fost sprijinite 570 de proiecte în domeniul cercetării și inovației.

    Totuși, în comparație cu alte țări, rata de absorbție a fost mai mică, circa 15 miliarde euro dintr-un total de 19 miliarde de euro alocate în perioada 2007 – 2013 din fondurile structurale.

    Totuși, pe termen lung, aceste investiții dau roade.

    kandila

    Cum va influența politica de coeziune UE 2021-2027 dezvoltarea economică și socială a României?    

    Care sunt rezultatele politicii de coeziune 2014-2020 pentru România?

    Bugetul total de 351,8 miliarde euro a fost orientat către 11 obiective tematice în sprijinul realizării țintelor strategiei Europa 2020.

    Cele 11 obiective tematice:

    kandila

    Prioritățile de investiții ale României pentru perioada 2014-2020 au fost stabilite prin Acordul de parteneriat între Guvernul României și Comisia Europeană. Inițial, România a identificat 5 provocări:

    1.    Oameni și societate, prin consolidarea ocupării forței de muncă, a incluziunii sociale şi a politicilor educaționale;
    2. Infrastructură, în special în domeniul transporturilor, prin îmbunătățirea accesibilității regiunilor mai puțin dezvoltate din România;
    3. Competitivitate economică, printr-un mediu de cercetare și dezvoltare (C&D) mai compact şi modern;
    4. Resurse, prin trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, inclusiv eficientă energetică în sectorul construcțiilor, prin promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea riscurilor, eficientizarea resurselor și protejarea mediului;
    5. Administrație și guvernare, prin optimizarea mediului instituțional și îmbunătățirea calității serviciilor publice oferite de administrație și justiție.

    În perioada 2014-2020, România a beneficiat de o alocare totală de aproximativ 23 de miliarde euro, prin şase programe operaționale (PO) în cadrul politicii de coeziune a UE: patru programe finanţate din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) şi din Fondul de coeziune (FC) şi două programe finanţate din Fondul social european (FSE).

    Programele operaționale ale României pentru această perioadă de programare au fost: PO Regional, PO Competitivitate, PO Infrastructură Mare, PO Asistență Tehnică, PO Capital Uman, PO Capacitate Administrativă. La acestea se adăuga 12 programe de cooperare teritorială la care participă şi țara noastră, programe care s-au desfășurat atât la graniţele interne, cât şi la graniţele externe ale UE.

    Să ne referim de exemplu, la Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 prin care România a putut accesa fondurile europene structurale și de investiții provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR). Adoptat de Comisia Europeană (CE) în iunie 2015, POR 2014-2020 a avut drept scop creșterea competitivității economice și îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a condițiilor infrastructurale și a serviciilor, care să asigure o dezvoltare sustenabilă a regiunilor, capabile să gestioneze în mod eficient resursele, să valorifice potențialul lor de inovare și de asimilare a progresului tehnologic.

    În cadrul POR au fost 15 Axe prioritare, fiecare cu anumite obiectiv și buget alocat.

    Picture5

    Sursa: Politica de coeziune

     

    Deși rezultatele acestei perioade se vor vedea un pic mai târziu, ca urmare a implementării proiectelor contractate până la data de 31.12.2022, vor fi:

    • 20 entități de transfer tehnologic sprijinite;
    • peste 97.000 gospodării cu o clasificare mai bună a consumului de energie;
    • peste 100 km linii de tramvai și de metrou noi sau îmbunătățite;
    • 250 obiective de patrimoniu cultural restaurate;
    • peste 4.250 Km drumuri renovate sau modernizate;
    • 6.318.766 beneficiari de infrastructură medicală construită/reabilitată/ modernizată/extinsă/dotată (pentru servicii medicale comunitare și ambulatorii);
    • peste 1300 ambulanţe achiziţionate;
    • îmbunătățirea infrastructurii de educație la nivel universitar pentru o capacitate de 80.000 de studenți;
    • îmbunătățirea infrastructurii școlare pentru o capacitate de aproximativ 82.000 de elevi.

     Peste 4.100 de proiecte aflate în diferite stadii de implementare, beneficiază de finanțarea acordată din politica de coeziune în perioada 2014-2020, prin programele operaționale. În cadrul acestui perioade, Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest), care include și Valea Jiului, a implementat proiectul „Sprijin financiar acordat ADR Vest pentru implementarea POR 2014-2020 în Regiunea Vest în perioada 2018-2019”, în cadrul Axei prioritare 12 a Regio – Programul Operațional Regional (Regio-POR) 2014-2020. Valoarea totală eligibilă a proiectului a fost de 35.573.662,94 lei, din care valoarea finanțării nerambursabile din FEDR a fost de 17.786.831,47, iar valoarea din bugetul național a fost de 17.786.831,47 lei.

    Sigur că în realizarea proiectelor nu a fost întotdeauna ușoară. Dimpotrivă, sunt mai mulți factori. În această perioadă, România, ca și celelalte state membre ale UE, a fost afectată de criza economică generată de pandemia COVID‐19. Situația dată a afectat și activitatea întreprinderilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), care s-au confruntat cu un deficit brusc de lichidități sau chiar cu indisponibilitatea lichidităților. Pentru a sprijini activitatea economică în condiții de criză, 550 de milioane euro au fost alocați prin Axa Prioritară 3 a Programului Operațional Competitivitate pentru întreprinderile a căror activitate a fost afectată.

    În plus, birocrația, corupția și lipsa de informații legate de accesarea fondurilor și-au spus cuvântul asupra ratei de absorbție  a resurselor europene.

     În general, potențialul reprezentat de resursele europene disponibile în cadrul politicii de coeziune trebuie valorificat în beneficiul țării noastre prin orientarea acestora către domenii cheie, convergente și complementare cu impact real pentru dezvoltarea economică, socială și teritorială, pentru calitatea vieții și bunăstarea tuturor cetățenilor.