Politica de coeziune a UE este revizuită o dată la 7 ani și se stabilesc noi obiective. Fiecare stat membru elaborează programe naționale pentru a realiza aceste obiective sau priorități. Pentru cadrul de finanțare 2021-2027 acestea sunt:
- O Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare economică și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii;
- O Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului de la Paris și investiții în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și combaterea schimbărilor climatice;
3.O Europă conectată, cu rețele strategice de transport și digitale;
- O Europă mai socială, pentru realizarea pilonului european al drepturilor sociale și sprijinirea calității locurilor de muncă, a învățământului, a competențelor, a incluziunii sociale și a accesului egal la sistemul de sănătate;
- O Europă mai apropiată de cetățenii săi, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local și a dezvoltării urbane durabile în UE.
Noul pachet legislativ privind politica de coeziune pentru perioada 2021-2027, adoptat la 24.06.2021, a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Acest pachet include trei fonduri UE pentru consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a UE, cu un total de 392 miliarde de euro.
Pentru a implementa la nivel național obiectivele de mai sus, se semnează un Acord de Parteneriat între statul membru și Comisia Europeană. Acordul de Parteneriat dintre România și Comisia Europeană a fost semnat la Alba Iulia, la 5 octombrie 2022, până la finalul anului trecut fiind aprobate de către Comisie toate cele 16 programe aferente perioadei 2021 – 2027. Astfel, România beneficiază de 8 programe naționale și de 8 programe regionale, primele apeluri fiind așteptate în al doilea trimestru al acestui an. Valoarea totală pentru aceste programe este de 45,1 miliarde euro.
De unde vin acești bani?
Din fondurile externe nerambursabile, și anume:
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)
Fondul Social European Plus (FSE+)
Fondul de Coeziune (FC)
Fondul European pentru Afaceri Maritime și Activități Pescărești și de Acvacultură (FEAMAPA)
Fondul pentru Tranziție Justă (FTJ), precum și
Fondul pentru Azil și Migrație (FAMI)
Instrumentul pentru Managementul Frontierelor și Vize (IMFV) și
Fondul pentru Securitate Internă (FSI).
În România, resursele acestor fonduri vor fi gestionate de mai multe instituții.
Autorități importante cu atribuții în gestionarea fondurilor europene:
- Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – coordonează instrumente structurale
- Agenții de Dezvoltare Regională – autorități de management pentru Programele Operaționale Regionale.
Alte autorități sau ministere implicate sunt: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Schema de mai sus se referă doar la Fondurile Europene Structurale și de Investiții (FESI), dar ne dăm seama că în procesul de finanțare sunt implicate mai multe instituții și fonduri.
Ce putem observa, este că Agențiile de Dezvoltare Regională obțin mai multă putere.
În noul cadru al politicii de coeziune 2021-2027, cele 8 agenții de dezvoltare regională au mai multe atribuții, printre care și elaborarea ghidurilor solicitantului pentru diversele linii de finanțare pe care le vor deschide și vor decide prioritățile de investiții care vor fi bugetate. Astfel, banii europeni vor fi gestionați de beneficiari. Agențiile de dezvoltare regională sunt conduse de consiliile de dezvoltare regională, care, la rândul lor, sunt formate din președinții de consilii județene, primarii de municipii, primarii de orașe și primarii de comune, care au reprezentanți. Practic, aleșii locali vor deține puterea de decizie asupra fondurilor europene pe care le vor utiliza, ca beneficiari, tot primăriile, consiliile județene și companiile și regiile locale de utilități controlate de autoritățile administrației locale.
Ce programe vor primi finanțare prin politica de coeziune 2021-2027?
16 programe: 8 naționale și 8 regionale.
45,1 miliarde euro
8 programe naționale pentru finanțarea investițiilor în sectoarele – cheie
Ce rezultate vor aduce aceste programe?
Programul Educație și Ocupare dispune de un buget total de 4,32 miliarde de euro, din care peste un miliard este destinat valorificării potențialului tinerilor pe piața muncii. Peste 1 milion de români vor beneficia de măsurile finanțate prin acest program pentru a beneficia de educație, formare profesională și acces pe piața muncii.
Prin Programului Transport, care beneficiază de o alocare totală de 9,68 miliarde de euro, 4,46 miliarde euro sunt destinați construcției de autostrăzi și drumuri expres. La finalul perioadei, prin acest program se vor realiza 632 km drumuri noi sau reabilitate și 488 km căi ferate noi sau reabilitate.
Programul Dezvoltare Durabilă va susține investiții în infrastructura de apă și apă uzată, protecţia mediului prin conservarea biodiversităţii, promovarea eficienței energetice, a sistemelor și rețelelor inteligente de energie și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Bugetul total al programului este de 5,25 miliarde de euro.
Cea mai mare alocare din Programul Sănătate 2021 – 2027, cu un buget total de 3,88 miliarde euro, este destinată infrastructurii spitalicești (2,8 miliarde de euro) și va finanța cele trei spitale regionale de la Iași, Cluj și Craiova, lucrări pentru 7 spitale județene și 20 de spitale publice mici, municipale și orășenești. De asemenea, Programul Sănătate va finanța servicii de prevenție finanțate pentru aproximativ 800.000 de persoane.
Programul Incluziune și Demnitate Socială beneficiază de un buget total de 4,11 miliarde de euro din care cea mai mare alocare revine sprijinului acordat preșcolarilor și elevilor, mamelor cu nou născuți și asigurării alimentelor de baza/mese calde pentru persoanele din grupurile defavorizate (980 milioane euro), peste 800 de milioane de euro pentru centre comunitare integrate și dezvoltarea serviciilor sociale în mediul rural.
Programul Tranziție Justă dispune de un buget de 2,53 miliarde de euro pentru crearea de locuri de muncă și modernizare în șase județe din România (Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș).
Programul Asistență Tehnică are rolul de a asigura sprijin pentru implementarea eficientă și eficace a fondurilor europene aferente politicii de coeziune, în România. Programul este dezvoltat ținând cont de arhitectura sistemului de coordonare, gestionare și control al fondurilor din perioada de programare 2021-2027 și beneficiază de un buget total de 959,43 mil. euro.
Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare cu o alocare de 2,2 miliarde de euro va oferi finanțare pentru dezvoltarea de soluții tehnologice avansate pentru digitalizarea marilor servicii publice, cu impact direct asupra a aproximativ 3 milioane de români, dar și pentru transferul rezultatelor cercetării în piață. Prin acest program, 811 milioane euro sunt alocate digitalizării administrației publice și 1,3 miliarde euro cercetării și inovării.
8 programe regionale și măsuri pentru descentralizarea accesării fondurilor în perioada 2021 – 2027
Astfel, cele 8 noi programe regionale – POR 2021-2027 – vor cuprinde fondurile europene pentru:
⦁ Infrastructură urbană – socială, educațională, mobilitate, etc., eficiența energetică în clădiri, turism, patrimoniu cultural, digitalizare servicii publice locale/soluții smart city
⦁ Smart specialization și transfer tehnologic, inovare
⦁ ÎMM, digitalizare
⦁ Rețea de transport județeană, regională (descărcări autostradă, conectivitatea la rețeaua de bază – CORE TEN-T, doar în condițiile respectării concentrării tematice și a existenței sumelor disponibile pentru OP 3)
⦁ Investiții Teritoriale Integrate (Regiunea Vest – Valea Jiului, Regiunea Sud-Est)
⦁ Capacitatea administrativă pentru beneficiari (parțial OP1: descoperire antreprenorială, pregătire proiecte)
⦁ Asistenţă Tehnică.
Calendarul apelurilor din fonduri europene pentru anul 2023 poate fi consultat aici.
Ce modificări sunt în actualul cadru de programare 2021-2027?
- Programul Operațional Infrastructură Mare (care are cea mai mare alocare financiară în 2014-2020) se întoarce la structura din 2007 – 2013, intervențiile din domeniul Mediului urmând a fi preluate de Programul Operațional Dezvoltare Durabilă, iar cele din domeniul Transportului trec sub o Autoritate de Management din cadrul Ministerului de Transport.
- Se creează oportunități separate pentru ITI Delta Dunării și ITI Valea Jiului.
- În premieră, Fondul Social European nu va mai finanța un Program dedicat creșterii capacității administrative, această intervenție regăsindu-se conform ministerului printre direcțiile viitorului Program Operațional Capital Uman.
- Va fi creat un Program Național de Sănătate care ar urma să finanțeze infrastructura pentru 3 spitale regionale (faza 2), construcția și dotarea Institutului National de Hematologie, construcție și dotare pentru un Laborator de Referință National, precum și alte intervenții în domeniul medical.
- MADR va gestiona în continuare finanțările prin intermediul Politicii Agricole Comune și prin cea a Pescuitului. MAI va gestiona fondurile aferente domeniului afaceri interne (Fondul azil, migrație și integrare, Fondul securitate internă, Instrumentul pentru managementul frontierei și vize).
Conform propunerii făcute publice de autorități, companiile vor putea accesa în următoarea perioadă financiară granturi/instrumente financiare prin intermediul mai multor programe:
- Programele operaționale regionale se vor axa pe „smart specialization”, transferul tehnologic, inovarea, sprijinirea IMM și digitalizare.
- Programul Operațional Creștere Inteligentă și Digitalizare va pune la dispoziție instrumente financiare.
- Prin Programul Operațional Dezvoltare Teritorială Integrată se vor finanța intervenții în domeniul turismului, culturii și patrimoniului cultural.
De la aderarea la UE în 2007, România a beneficiat de o finanțare totală netă de 55,7 miliarde euro potrivit Balanței Financiare Nete, actualizată şi publicată de Ministerul Finanțelor (MF) la data de 31 ianuarie 2023.
Acest sold pozitiv este calculat prin raportarea sumelor totale primite de la Comisia Europeană (CE), în valoare de 82,6 miliarde euro (compuse din fonduri de pre-aderare, fonduri aferente Cadrului Financiar Multianual 2007-2013, Cadrului Financiar Multianual 2014-2020, Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 și NextGenerationEU 2021-2023), la sumele totale ce reprezintă contribuția proprie totală la bugetul UE, conform prevederilor TFUE, în valoare de 26,9 miliarde euro.
Astfel, România este un beneficiar net al bugetului comunitar, în condițiile în care finanțarea totală primită de la CE este aproximativ de 3 ori mai mare decât contribuția națională plătită la bugetul UE.
Despre cum poate beneficia Valea Jiului de fonduri în cadrul de finanțare 2021-2027, veți afla din următoarele articole.